preluat de pe blogul parohiei

preluat de pe blogul parohiei

Duminica dinaintea înălțării Sfintei Cruci

Mesaje duminicalePosted by Cristian Silviu Comanescu Sat, September 09, 2017 17:17:39

Duminica dinaintea înălțării Sfintei Cruci

Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit în cer, fără numai Cel care s-a pogorât din cer, Fiul

Omului, care este în cer. Şi precum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se

înalţe Fiul Omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.

Căci aşa a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe Fiul Său Unul-Născut, pentru ca

oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Căci n-a trimis Dumnezeu pe

Fiul Său în lume ca să osândească lumea, ci ca să se mântuiască lumea prin El.

Ev. Ioan 3, 13-17





Dragii mei

Sfânta Evanghelie a Duminicii dinaintea Înălţării Sfintei Cruci face o legătură între şarpele care a fost înălţat de către Moise în pustie şi înălţarea pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. Se ştie că în timp ce poporul evreu traversa pustia, mulţi oameni mureau fiindcă erau atacaţi de şerpi veninoşi. Atunci Dumnezeu i-a spus lui Moise să înalte un şarpe de aramă şi oricine se va uita la şarpele de aramă, înălţat în pustie, se va vindeca. Această vindecare a oamenilor care erau muşcaţi de şerpi era o preînchipuire a Crucii Mântuitorului Iisus Hristos. În acest sens, Sfântul Ioan Gură de Aur spune: “Nu vedeţi potrivirea chipului cu adevărul? Atunci evreii au scăpat de moarte, dar de o moarte temporală; acum credincioşii sunt scăpaţi de moartea veşnică. Atunci şarpele înălţat în aer vindecă muşcăturile şerpilor; Iisus vindecă rănile pe care le face dragonul duhovnicesc (diavolul). Acolo, cel ce privea cu ochii trupului era vindecat; aici cel ce vede cu ochii sufletului se uşurează de toate păcatele sale. Acolo spânzură un chip de aramă, care reprezenta un şarpe; aici trupul Domnului pe care l-a format Duhul Sfânt. Acolo, un şarpe muscă şi un şarpe vindecă; aici moartea biruieste moartea şi moartea dăruieşte viaţă’’

Fie ca Domnul iubirii să ne ocrotească viaţa şi să ne îndrume gândul şi fapta, pentru a putea spera cu psalmistul:

„Te iubesc din inimă Doamne, tăria mea! Doamne tu eşti izbăvitorul meu şi întărirea mea” (Ps. 18, 1-2).

Mângâiere află sufletul meu în îndeplinirea poruncilor Tale, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Va astept la Sfanta Liturghie,

Cu pace si binecuvantare,

pr.Cristian Silviu





Pilda lucratorilor celor rai

Mesaje duminicalePosted by Cristian Silviu Comanescu Sun, September 03, 2017 08:24:36
Evanghelia duminicii a XIII a dupa Rusalii

“Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stapan al casei sale, care a sadit vie; a imprejmuit-o cu gard, a sapat in ea teasc, a cladit un turn si a dat-o lucratorilor, iar el a plecat departe. Cand a sosit timpul roadelor, a trimis pe slujitorii sai la lucratori ca sa-i ia roadele. Dar lucratorii, punand mana pe slujitori, pe unul l-au batut, pe altul l-au omorat, iar pe altul l-au ucis cu pietre. Din nou a trimis alti slujitori, mai multi decat cei dintai, si au facut acelora tot asa. La urma, a trimis la ei pe fiul sau, zicand: se vor rusina de fiul meu. Iar lucratorii viei, vazand pe fiul, au zis intre ei: Acesta este mostenitorul; veniti sa-l omoram si sa avem noi mostenirea lui. Si, punand mana pe el, l-au scos afara din vie si l-au ucis. Deci, cand va veni stapanul viei, ce va face acelor lucratori? I-au raspuns: pe acestia rai cu rau ii va pierde, iar via o va da altor lucratori, care vor da roadele la timpul lor. Zis-a lor Iisus: Oare n-ati citit niciodata in Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns sa fie in capul unghiului? De la Domnul a fost aceasta si este lucru minunat in ochii nostri"? De aceea va spun ca Imparatia lui Dumnezeu se va lua de la voi si se va da neamului care va face roadele ei. Cine va cadea pe piatra aceasta se va sfarama, iar pe cine va cadea, il va strivi” ( Matei 21, 33-44).



Dragii mei

Aceasta pilda din Evanghelia dupa Sfantul Evanghelist Matei a fost rostita de Mantuitorul Iisus Hristos dupa intrarea Sa in Ierusalim. Prin ea, Mantuitorul Iisus Hristos arata ca El este piatra din capul unghiului de care depinde mantuirea sau pieirea oamenilor. Pilda are si un continut profetic, intrucat, la cateva zile dupa ce a rostit aceasta pilda, Mantuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a dovedit ca El insusi este fiul stapanului pe care l-au omorat lucratorii din vie, adica arhiereii, fariseii si carturarii. Pilda aceasta ne arata ca Dumnezeu a facut din poporul evreu un popor ales ca sa lucreze in via Domnului, deoarece avea de implinit o misiune sfanta. Teascul din vie este viata spirituala a poporului ales, iar turnul de paza este simbolul templului din Ierusalim in care Dumnezeu era prezent in mod deosebit, pentru ca preinchipuia pe Mesia - Hristos .
Evanghelia ne cheama, pe de o parte, sa ne bucuram de darul alegerii sau al chemarii noastre la o lucrare sfanta a lui Dumnezeu pentru oameni, iar pe de alta parte, sa ne cutremuram de marea raspundere pe care o avem pentru lucrarea sfanta si mantuitoare la care am fost chemati. De ce? Pentru ca e mai greu sa se mantuiasca slujitorii Sfantului Altar decat credinciosii mireni, intrucat se cere mai mult de la slujitorii Bisericii, decat de la credinciosii ei. Pilda din Evanghelia de astazi ne cheamadar si pe noi, slujitorii lui Hristos, la multa responsabilitate și la rugăciune stăruitoare.
Sfantul Ioan Gura de Aur spune: Atunci cand omul inceteaza a se ruga, incepe a pacatui. Sau: dupa cum pe vasul fierbinte nu se asaza mustele, de sufletul rugator nu se ating patimile . Neglijarea sau lasarea in paragina a vietii interioare echivaleaza cu secarea izvorului care innoieste puterea preotiei.

Să ne rugăm Domnului și Maicii Preacurate ca să ne lumineze mintea ca să pricepem, să ne înzecească puterile ca să putem făptui și să ni se aprindă râvna ca să facem din via aceasta sădită de dreapta lui Dumnezeu preafrumoasa grădină pentru înflorirea căreia S-a urcat pe cruce Fiul Său Cel Unul-Născut.

Vă aștept la Sfânta Liturghie

Cu pace și binecuvântare,

pr.Cristian Silviu

Duminica a 12 a dupa rusalii

Mesaje duminicalePosted by Cristian Silviu Comanescu Sun, August 27, 2017 08:09:31


Duminica a 12 a dupa rusalii-Tânărul bogat

În vremea aceea a venit un tânăr la Iisus, îngenunchind înaintea Lui şi zicându-I: Bunule Învăţător, ce bine să fac ca să am viaţa veşnică? Iar El a zis: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun, decât numai Unul: Dumnezeu. Iar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile. El I-a zis: Care? Iar Iisus a zis: "Să nu ucizi, să nu faci desfrânare, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb; Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Zis-a Lui tânărul: Toate acestea le-am păzit din copilăria mea. Ce-mi mai lipseşte? Iisus i-a zis: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi. Însă, auzind cuvântul acesta, tânărul a plecat întristat, căci avea multe avuţii. Iar Iisus a zis ucenicilor Săi: Adevărat zic vouă că un bogat cu greu va intra în Împărăţia cerurilor. Şi iarăşi zic vouă că mai lesne este să treacă o cămilă prin urechile acului, decât să intre un bogat în Împărăţia lui Dumnezeu. Auzind, ucenicii s-au uimit foarte mult, zicând: Dar cine poate să se mântuiască? Dar Iisus, privind la ei, le-a zis: La oameni aceasta e cu neputinţă, la Dumnezeu însă toate sunt cu putinţă.Matei 12,16..


Dragii mei

Tânărul bogat din Evanghelia Duminicii a 12-a după Rusalii, îl reprezintă pe omul care, deşi are o situaţie materială bună, deşi este corect din punct de vedere moral, păstrează totuşi în suflet un dor după ceva mai înalt decât ceea ce poate să-i ofere avuţia materială şi etica ireproşabilă.

Mântuitorul Iisus Hristos, după cum vedem, respectă întristarea şi libertatea tânărului. Nu-l consolează, nu diminuează şi nu schimbă sfatul dat. Pentru că tânărul bogat a fost sincer şi direct, dovedind râvnă pentru viaţa veşnică, şi răspunsul Mântuitorului a venit într-o formă concisă, chiar dacă sfatul cel bun pe care-l primise tânărul nu putea fi împlinit imediat.

Evanghelia acestei duminici este plină de învăţături duhovniceşti.

În primul rând, învăţăm de la acest tânăr bogat, dar evlavios şi moral, că omul, chiar şi atunci când are o situaţie materială asigurată în lumea aceasta, bunurile materiale limitate şi trecătoare nu pot niciodată să ofere sufletului lui bucuria vieţii veşnice. Sufletul omului, creat după Chipul lui Dumnezeu Cel veşnic şi infinit, este permanent în căutarea lui Dumnezeu Cel veşnic şi infinit, Cel netrecător şi nelimitat. E atât de doritor de veşnicie sufletul omului, încât nimic din lumea aceasta nu-l poate satisface pe deplin. Nimic din ceea ce este trecător nu poate răspunde dorinţei lui de viaţă şi iubire veşnică. Numai Dumnezeu Cel veşnic şi nesfârşit în iubirea Sa poate umple sufletul omului cu viaţă şi iubire veşnică. Aceasta este adâncimea căutării din întrebarea tânărului evlavios şi bogat, şi anume: “Ce să fac, ca să am viaţa veşnică?”. Aceasta este cea mai frumoasă întrebare, nu doar pentru un tânăr, ci pentru orice om: “Ce să fac, ca să am viaţa veşnică?”.

Sfântul Ioan Gură de Aur confirmă această frumuseţe unică a întrebării tânărului, atunci când spune: Ce folos avem de viaţa aceasta trecătoare, dacă în timpul ei nu căutăm viaţa cea veşnică, netrecătoare?

În al doilea rând mai aflăm un alt adevăr, deosebit de important: că nu este suficient să fii evlavios şi virtuos, nu e suficient să nu ucizi, să nu desfrânezi, să nu furi, să nu minţi, să nu înşeli, să nu mărturiseşti strâmb, adică nu este suficient să te abţii de la rău, ci trebuie să faci şi mult bine, ca să fii desăvârşit. Iar cel mai mare bine pe care-l putea săvârşi acest tânăr bogat era milostenia, ajutorarea săracilor.Tânărul bogat primeşte sfatul de a renunţa la agonisirea sa materială, pentru a dobândi comoară spirituală în inima lui, căci toate cele materiale acumulate de noi sunt ameninţate de risipire, numai fapta bună are calitatea de a se imprima în sufletul nostru ca o lumină ce ne însoţeşte în veşnicie.

În sfârşit, din această Evanghelie mai învăţăm că nu este uşoară schimbarea vieţii omului şi orientarea ei pe calea desăvârşirii, că fără luptă şi întristare nu este posibilă părăsirea căilor greşite. Foarte adesea ne întristăm când Hristos, prin Evanghelie, ne cheamă să ne schimbăm viaţa, să dărâmăm idolii ascunşi în inima noastră, adică patimi camuflate, şi să lăsăm să vină în locul lor iubirea şi lumina lui Hristos. Totuşi, toate sunt cu putinţă când căutăm sincer viaţa veşnică şi cerem ajutorul lui Dumnezeu.

Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca şi noi, cei ce ne aflăm în căutarea mântuirii, să putem împlini sfaturile cele bune ale lui Hristos-Dumnezeu, spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire! Amin! (P.F. Daniel-predica Duminicii a 12-a după Rusalii)

Vă aștept la Sfânta Liturghie,

Cu pace și binecuvântare,

pr.Cristian Silviu





Duminica a 11-a după Rusalii

Mesaje duminicalePosted by Cristian Silviu Comanescu Sat, August 19, 2017 10:11:19

PILDA DATORNICULUI NEMILOSTIV

Zis-a Domnul: ascultati pilda aceasta: asemenea este imparatia cerurilor cu un imparat care a hotarat sa faca socoteala cu slujitorii sai. Şi, incepand sa faca socoteala, au adus la el pe un datornic cu zece mii de talanti. Dar, neavand el cu ce sa plateasca, domnul sau a poruncit sa-l vanda pe el si pe femeia lui, pe copii si toate cate avea, ca sa plateasca datoria. Atunci, acel slujitor, indraznind, a ingenunchiat si se inchina lui, zicand: Doamne, mai ingaduieste-ma si-ti voi plati tie tot. Iar domnul slujitorului aceluia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul si i-a iertat si datoria. Dar, cand a iesit de acolo, slujitorul acela a gasit pe unul din tovarasii sai, care ii era dator cu o suta de dinari, si, punand mana pe el, il strangea de gat si-i zicea: plateste-mi ce-mi esti dator. Atunci tovarasul acela, cazand in genunchi la picioarele lui, il ruga, zicand: mai ingaduieste-ma si-ti voi plati tot. El insa n-a vrut, ci, ducandu-l, l-a bagat in temnita pana cand va plati datoria. Atunci, tovarasii lui, vazand cele ce s-au petrecut, s-au intristat foarte mult si, venind, au spus domnului lor toate cele intamplate. Atunci, chemandu-l, domnul sau i-a zis: sluga vicleana, toata datoria aceea ti-am iertat-o, pentru ca m-ai rugat; oare nu se cadea sa ai mila de tovarasul tau, precum si eu am avut mila de tine? Şi, maniindu-se, domnul sau l-a dat pe mana chinuitorilor, pana ce va plati toata datoria. Tot asa va face si Tatal Meu Cel ceresc cu voi daca fiecare din voi nu va ierta fratelui sau, din inima, greselile lui. Matei 18, 23-35


Dragii mei

Sfânta Evanghelie din Duminica aceasta ne arată marea bunătate a Lui Dumnezeu Care iartă oamenilor greşelile lor şi în acelaşi timp datoria oamenilor de a ierta şi ei la rândul lor greşelile altora. Din acest motiv, învăţătură Evangheliei este următoarea: Dumnezeu ne iartă nouă greşelile şi cere ca şi noi să iertăm altora greşelile lor. Dacă noi însă nu iertăm altora, Dumnezeu trece de la iertare la dreptate, pedepsind spre îndreptare pe cel insensibil sau nesimţitor la darul iertării, astfel încât acesta învaţă şi împlineşte de nevoie, prin constrângere, ceea ce nu a făcut de bunăvoie şi din iniţiativa proprie.

Să ne gândim mereu că iertarea noastră din partea Lui Dumnezeu este condiţionată de iertarea greşelilor semenilor noştri de către noi. Dumnezeu voieşte ca noi să fim milostivi, să fim răbdători şi iertători, iar când iubirea milostivă şi iertătoare devine lumina vieţii noastre, atunci se schimbă în bine şi relaţiile între oameni. Astfel se opreşte violenţa, se stinge ura, se înlocuieşte răutatea cu bunătatea şi se schimbă “iadul”vieţii noastre în “bucurie a raiului”, prin luminarea minţii şi a inimii noastre încă din viaţa aceasta pământească.

Vă aștept la Sfânta Liturghie,

Cu pace și binecuvântare,



Duminica a 10-a după Rusalii

Mesaje duminicalePosted by Cristian Silviu Comanescu Fri, August 11, 2017 22:35:52
Vindecarea lunaticului

În vremea aceea, iată s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui şi zicând: Doamne, miluieşte pe fiul meu, că este lunatec şi pătimeşte rău: de multe ori cade în foc şi de multe ori în apă. Şi l-am adus la ucenicii Tăi, dar n-au putut să-l vindece. Iar Iisus, răspunzând, a zis: o, neam necredincios şi îndărătnic! Până când voi fi cu voi? Până când vă voi răbda pe voi? Aduceţi-l aici la Mine. Şi l-a certat Iisus şi diavolul a ieşit din el, şi copilul s-a tămăduit chiar în ceasul acela. Atunci, apropiindu-se de Iisus când era singur, ucenicii I-au zis: de ce noi n-am putut să-l scoatem? Iar Iisus le-a răspuns: din pricina necredinţei voastre; căci adevărat vă spun vouă că: de veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia, mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi cu neputinţă pentru voi. Dar acest neam de diavoli nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post. Pe când străbăteau ei Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Iar ucenicii s-au întristat foarte.
Ev. Matei 17, 14-23

Dragii mei

Sfânta Evanghelie din duminica aceasta conferă explicaţia multor nereuşite ale noastre. N-am postit de ajuns, nu ne-am rugat de ajuns, n-am avut credinţă de ajuns. Prezenţa noastră în biserică pare neînsemnată, dar înaintea lui Dumnezeu este însemnată. Dumnezeu, vrând să arate importanţa răstignirii Lui de fiecare dată la Sfânta Liturghie, trimite pe îngerii Săi şi numără paşii noştri către sfânta biserică. Noi, oamenii, suntem aşa de puternici înaintea lui Dumnezeu, încât ne permitem să ne comparăm cu heruvimii, adică cu cetele acelea îngereşti care folosesc lui Dumnezeu spre lauda Lui. Iar îngerii îşi acoperă cu aripile ochii lor, ca să nu vadă. De ce? Pentru că mare este măreţia Tainei.

La această Taină noi participăm la prefacerea pâinii şi vinului în Trupul şi Sângele lui Hristos. Acestea sunt foarte cunoscute de noi, predicăm despre ele de ani de zile, se vorbeşte despre ele în toate cărţile pe care le citim. Cu acestea s-au hrănit moşii şi strămoşii noştri.

Întrebarea este dacă noi, oamenii zilelor noastre, mai înţelegem aceste lucruri şi dacă luăm cuvântul lui Dumnezeu cu credincioşie. Hristos, în Evanghelia de astăzi, a zis: „De veţi avea credinţă măcar cât un bob de muştar, adevărat grăiesc vouă, puteţi muta şi munţii”. Credem toţi în Dumnezeu, dar credem şi în cuvântul acesta, credem în tot ce-a zis El?

Evanghelia de astăzi ne învață deci că totdeauna credința trebuie cultivată, întărită și aprofundată, prin rugăciune și post, astfel încât credința să nu rămână o simplă convingere intelectuală, ci să devină legătură vie a omului cu Dumnezeu Cel nevăzut, dar Care prin harul Său este foarte aproape de om când Îi cere ajutorul.

Vă aștept la Sfânta Liturghie,

Cu pace și binecuvântare,

pr. Cristian Silviu

Next »